Sfarsitul sezonului 4 a fost cu Blair si un test de sarcina.Aici este un one-shot tradus despre aceasta posibila sarcina.Enjoy!
Asta a fost groaznic.Astea au fost cele mai rele 15 minute din viata ei.Ea a stat jos,asteptand.S-a gandit la toate posibilitatile.Daca avea un copil,ce va avea de gand sa faca?Cine era tatal??Ea nu putea avea copilul cu Louis.Chiar daca e logodita cu el,ea isi dorea ca Chuck sa fie tatal.Ea a ridicat testul de sarcina.Era pozitiv.Prima ei reactie a fost sa il sune pe Chuck.Avea nevoie de asta!Chiar daca nu avea nici el ce face.Ea era in Monaco,cu Louis.El e viitorul sot al ei si viitor rege in Monaco.Ea s-a rezemat de peretele din baie si s-a uitat in oglinda.Tot ce putea gandi a fost:ce vrea ea?Brusc,lacrimi au inceput sa cada din ochii ei.Ea a apasat pe tasta 1,la apelare rapida.
-Alo?a intrebat aceeasi voce ragusita pe care voia sa o auda.Cea pe care a lasat-o in urma in Manhattan,ca ea sa poata fi printesa.Toate astea pareau copilaresti acum.
-Chuck?
Ea si-a tinut lacrimile departe dar avea sentimentul ca Chuck stia.Stia totul despre ea.
-Ce s-a intamplat,Blair?Este Louis?Pot sa vin acolo,tot ce ai de facut este sa ceri.
Tonul lui era panicat dar in acelasi timp si calm.
-Da,te rog sa vii.Trebuie sa vorbesc cu tine!a zis fara sa gandeasca.
Cum avea sa ii explice venirea lui Chuck,lui Louis?Ea avea de gand sa se ascunda de el.
-Sunt pe drum,a zis el in graba.
Dintr-odata,ea a vrut sa zambeasca,in ciuda lacrimilor.El a vorbit ca si cum el va conduce 10 minute pentru a o vedea.El va merge tot drumul din Manhattan pana in Monaco,doar pentru ca ea a cerut-o.Daca Louis nu era print,ea l-ar fi ales pe Chuck,fara indoiala.El e sufletul ei pereche.Stia intotdeauna ca nu avea sa stea departe de el.
-Te voi iubi mereu.
Cele trei cuvinte au fost cele mai adevarate cuvinte pe care le-a spus in viata sa.El trebuia sa stie asta.Aceste cuvinte l-ar fi lovit ca niste caramizi.
-Trebuie sa plec,tu trebuie sa pleci.
El nu a plecat niciodata.Ea stia.El vine la ea doar pentru ca ea a cerut-o.Spatele ei a alunecat pe perete.Poate era bine pentru ea ca sa fie insarcinata cu copilul lui Chuck.Poate este darul ei pentru logodirea cu Louis.Adevarat,nimeni nu a fortat-o sa stea cu Louis,dar ea s-a fortat pe sine.Daca era insarcinata cu Chuck,nu ar mai fi fost alte alegeri.
Cu toate acestea,daca ar fi copilul lui Louis....Asta s-a intamplat o data inainte.Nate sau Chuck.Atunci,s-a demonstrat ca a fost negativ.Ea si Chuck nu au avut aceiasi relatie,pe care o aveau atunci,si Nate a fost la fel de instabil ca intotdeauna.
...
Ea a auzit o bataie in usa.
Era speriata.L-a sunat pe Chuck ieri si inca nu a dat nici un semn.
-Louis,nu vreau sa vorbesc cu nimeni chiar acum.
Ea plangea in perna.
-Nu e Louis!
Inima ei a inceput sa se agite.El chiar a venit.Ea nu o putea crede!
Ea a alergat spre usa asa de repede cat si a deschis-o.Ea i-a vazut fata obosita.Arata ca si cum nu a dormit de ultima data cand l-a vazut.
Fara sa gandeasca a sarit in sus si l-a imbratisat cat de tare a putut.
-Blair,ce s-a intamplat draga?[In engleza:'baby']
Ea a tresarit la cuvantul 'baby'.
-Chuck,stiu ca tu mi-ai spus sa renunt,dar nu pot.
-Blair...
-Nu,Chuck,asculta-ma.Ieri,inainte sa te sun,am luat un test de sarcina si...
Ochii lui Chuck s-au largit.
-Voi sta cu tine,prin orce treci.Ti-am spus sa renunti doar fiindca am vrut sa fii fericita,sa ai basmul tau.M-am inselat.Nu te-as putea lasa niciodata.Acest copil va avea un tata.Voi fi aici.
Ea a iubit cum el putea sa ii citeasca mintea.El stia ca era insarcinata.Daca era Louis,el i-ar fi intrerupt propozitia ciudata si oribila.
-Chuck,cand am luat testul,prima persoana care a aparut in mintea mea erai tu,nu Louis.Este teribil,stiu,dar nu pot sa fac nimic.Vreau ca tu sa ii fii tatal,dar nu stiu daca esti tu.Normal,o femeie l-ar fi vrut pe logodnicul ei sa fie tatal.Nu eu,nu in situatia asta.
Chuck s-a uitat in jos,de durere.Nu ii placea sa ii reaminteasca ca s-a culcat cu Louis.
-Nu-mi pasa.Nu-mi pasa al cui e copilul.Pana cand o sa iti dai seama,voi fi aici.
El s-a asezat pe patul ei si a strans-o puternic.Ea si-a odihnit capul pe pieptul lui.
-Chuck,te iubesc,dar tu stii deja asta.
-Stiu.Si eu te iubesc.
I-a intors fata spre el.
-Pot sa fac programare la doctor,daca vrei.Putem sa vedem impreuna,cu siguranta,ca esti insarcinata.
Si-a tras nasul.
-Mi-ar placea asta.
El si-a scos telefonul si a sunat cel mai bun doctor din Franta.Chuck Bass stia pe toata lumea cunoscuta.Ea iubea asta.
S-a intors la ea cateva minute mai tarziu.
-Maine la pranz,Blair.
Ea l-a tinut mai puternic si a inceput sa tremure.El i-a sarutat capul.
-Shhh,Blair.Totul va fi bine.
...
-Buna,numele meu este Dr.James.Sunteti gata?
Zambetul ei enorm o deranja pe Blair.Nu-i placea de doctorul tanar.Dupa o ora petrecuta in biroul doctorului,ea s-a scuzat si a zis ca va veni inapoi.Blair a izbucnit in lacrimi,din nou.
-Chuck,de ce mi se intampla asta mereu mie?Serena face mereu lucruri mai rele ca mine,si ea nu a avut niciodata aceste sperieturi.
-Shh,Sunt aici,Blair!Voi fi aici,mereu!
-Stiu.O fi Louis logodnicul meu,dar nu am curajul sa ii zic.
-Inteleg,e bine.
-Chuck...de ce esti asa de dragut cu mine?L-am ales pe Louis.Nu sunt macar sigura daca il iubesc.Ti-am spus ce am facut si am gandit ca am facut-o ca sa imi arate ca niciodata nu l-am iubit.Sunt indragostita mai mult de titlul lui.
-Simplu.Iubire adevarata.
El a spus acest lucru atat de increzator incat ea voia sa sara pe el sa il sarute,chiar atunci si chiar acolo,numai ca nu era cea mai potrivita situatie pentru asta.
Dr.James a intrat in camera cateva minute mai tarziu.
-Am ceva sa iti spun.
Ea s-a uitat ingrijorator incat l-a ingrojorat pe Chuck.
-E totul bine?E Blair bine?a intrebat el.
-Da,Blair e bine.Dar imi pare rau sa spun,ca nu e nici un copil.Ea nu a fost niciodata insarcinata.A fost doar o alarma falsa.
Blair a inceput sa planga.
-Multumesc doctore.
...
Blair l-a strecurat pe Chuck in camera ei din castelul Grimaldi.
-Cred ca trebuie sa ma intorc inapoi,Blair.Statul meu aici nu ar fi bine pentru logodna ta.
-Chuck!Nu fi prost!Daca este un lucru ce l-am invatat din toate acestea este ca iti aparitn.Tu esti printul meu,Chuck.Nu Louis.
Ochii lui Chuck s-au largit socant.El nu stia ce sa faca.El doar si-a urmarit instinctul.
El a mers repede spre Blair si i-a acoperit buzele cu ale lui.Ea i-a dat voie sa o sarute.Ea a inceput brusc sa ii descheie nasturii camesii,si i-a mangaiat pieptul cu degetele ei.El nu a mai putut rezista.Blair l-a impins pe pat si l-a acoperit cu saruturi pe piept si gat.
-Chuck,a respirat Blair.
Chuck a chicotit.
-Stiu B.Am afacerea mea.
...
Cum erau ei in pat,Chuck a inceput sa vorbeasca.
-Tocmai m-am culcat cu o femeie logodita.
-Nu e ca nu ai facut-o si inainte,Chuck.
Ea a chicotit reamintindu-i de seara aia cand a lasat-o sa plece.
-Trebuie sa ma duc sa ma despart de Louis,de adevaratelea acum.Nu vreau sa imi mai dai 'binecuvantarea'.Te vreau pe tine.
-Pot sa vin cu tine,daca vrei,a zis el.
-Bine..asta va fi foarte bine.Nu vreau sa-i fac fata singura.
...
-L..Louis,Trebuie sa iti spun ceva.
Fata ei a cazut si a inceput sa tremure.Asta era greu.
-Am luat un test de sarcina,era pozitiv si...
-Cine e tatal?
Ea i-a urat prima reactie si gresita presupunere.Chuck a fost mult mai bun la asta.
-Nu sunt insarcinata,Chuck m-a dus la doctor si a fost o alarma falsa.
-Chuck?De ce e Chuck aici?
-Louis,nu ma intelege gresit,esti un baiat bun,si iti vei gasi printesa,dar nu sunt eu.
Ea si-a impreunat degetele cu ale lui Chuck.
-Sunt printesa lui Chuck.
-Stiam mereu ca l-ai iubit pe Chuck mai mult,a zis el.
-Si mereu va fi asa.
The end.
marți, 20 septembrie 2011
vineri, 9 septembrie 2011
The sharp knife of a short life.
Un one-shot despre cum ar fi putut muri Chuck,tradus.Enjoy it!
El are 17 ani,e singur si beat,pe un acoperis.Nu e chiar modul cum viata ar trebui sa fie.El ar trebui sa aiba o mama care s-ar ingrijora cand el ar lua o gura de bere,si un tata care sa ii dea lecturi de citit si sa il duca la meciuri de basket.
Lumea e corupta,a gandit repede.Gandul e imediat spalat de un alt scotch dat pe gat.El se clatina si se uita in jos,unde omenirea se uita la el.El de abia aude usa acoperisului deschizandu-se,sau vocea fetei pe care a putut-o iubi/place si dori inainte.
-Sunt Chuck Bass!Nimanui nu-i pasa!striga el.
Blair nu stia daca macar a respirat in ultimele 10 minute.
Ea s-a uitat la sticla de scotch din mana lui.Tipic.Scotch-ul nu a fost niciodata bautura pentru teatru,dar ea plange,el e beat,pe un acoperis,deci teatrul era tot ce aveau.
-O fac.Nu intelegi? Voi fi mereu aici.Nu vreau sa pleci nicaieri.Nu as putea suporta.Asa ca orce vrei sa iti faci tie,te rog sa nu mi-o faci mie.Te rog.
Instinctul ii spune sa nu o lase inauntru,sa nu se desparta,asa cum au facut-o ultima oara.Dar in ochii ei sunt lacrimi,si el se duce si ii ia mana deoarece el se gandeste ca ea ar putea muri daca el nu ar exista.Dar ea este prea slaba si mai este si prea mult alcool tragand trupul lui in jos si in jos,in intuneric.Ca si caderea lui Alice in gaura iepurelui si apoi...Nimic.
.
.
.
Este asta iadul?
Asta nu e nici iad nici rai,nici purgatoriu.
Unde sunt atunci?
Esti oriunde simti ca trebuie sa fii.
Sunt mort,nu?
Poate.
Asta nu e un raspuns.Sunt mort?
Aici nu este 'da' sau 'nu'.Tu esti unde esti.
Oh...
.
.
.
Chuck Bass sta intr-o camera unde totul este alb.Cel putin,el gandeste ca e o camera.Daca ai privi chioras,ar arata putin cu spatele limuzinei lui,si daca el si-ar inclina capul spre stanga si-ar aminti pe unde a luato.El s-a uitat in spatele lui,si nu a mai putut respira.El o vede pe Blair,imbracata in negru,plangand in hohote,isteric.El se ridica spre ea,sa ajunga mai repede la ea,sa o atinga,pentru ca ea sa stie ca el e acolo.
Mana lui trece direct prin ea.
.
.
.
El s-a obisnuit cu locul,care nu e nici Rai nici Iad sau purgatoriu.El isi da seama repede ca poate sa se duca la orce destinatie ar simti nevoia sa se duca la momentul respectiv.Majoritatea timpului este pe acoperisul Victrolei.Este liniste si pace.Dupa o viata plina de agitatie ii placea sa creada ca merita asta.
.
.
.
Cel mai surprinzator lucru este probabil ca poate sa doarma aici.Pare ciudat ca el...
(Ce este el?Un spirit?O fantoma?Nimic?)
El inca simte toate simturile umane asupra lui.Nu ii place sa doarma deoarece este singura data cand nu o poate evita.El si-a inchis totusi ochii si brusc a orbit de frumusetea ei,lacrimile ei,modul in care se mototolea la pamant si el stia ca toata vina este a lui.
El nu a cautat niciodata sa fie ce este acum.Visul,torturand baiatul bogat care are oh-atat-de-multe vicii.Dar,asa este modul de viata,ea este ce este.Soarta lui a fost inevitabila din momentul in care s-a nascut.
.
.
.
Intr-o dimineata...
(Chiar au dimineti aici?In acest loc aiurea?)
El se trezeste in limuzina,stand in fata tatalui sau.
-Tu esti mort,i-a zis lui fara menajamente,lucru care nu inseamna nimic deoarece el e Chuck Bass.
Toata lumea moare.
(Acum el stie a cui e vocea.)
Sunt mort?
Tatal sau a asteptat un moment,s-a uitat la el,apoi i-a dat o bautura.
Nu inca.
Ar trebui sa fiu.
Si ce faci acum?
Stau aici cu tine.
Pleaca din limuzina,Chuck.
Nu pot.
De ce nu?
Deoarece,aici nu doare.Nu vreau,nu vreau sa fiu in durere,Nu vreau sa fiu mizerabil...Si nu vreau ca ea sa ma urasca.
Ei bine,noi nu primim intotdeauna tot ce vrem.
.
Chuck asteapta un moment,apoi da din cap,acceptandu-si soarta.Bart Bass a dat din cap inapoi.Este mai aproape de un 'Te iubesc\ decat au fost ei vreodata.Chuck si-a pus bautura jos si deschide portiera limuzinei si intra in lumina.
.
.
.
Charles Bass se trezeste intr-un spital unde totul e alb si vede o fata.Nu o printesa,sau o zeita sau o viziune.Doar o fata.Una a carei inimi a fost ranita de prea multe ori in cei 17 ani ai vietii sale.Dar ea il iarta oricum si il tine de mana.
Inca doare.
Chuck ii ia mana deoarece poate muri.
(Din nou)
Daca nu ar fi...
Chuck Bass nu a murit la 17 ani.
.
In schimb...el tine mana unei fete.
Inceput.
Buna!Aici voi posta traduceri sau scrieri proprii legate de Gossip Girl si nu numai.Sper sa va placa blogul meu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)